EPIFANIE,
CU MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU,
EPISCOP AL EPARHIEI BUZĂULUI ȘI VRANCEI
ȘI
DREPTMĂRITORILOR CREȘTINI,
HAR ȘI PACE DE LA
DUMNEZEU,
IAR DE LA NOI
ARHIEREȘTI BINECUVÂNTĂRI
Astăzi S-a născut
Hristos,
Mesia chip luminos;
Lăudați și cântați
Și vă bucurați.
Iubiți
fii sufletești,
În aceste zile, în atmosfera cântărilor bisericești și a colindelor strămoșești, prăznuim cu deosebită bucurie marea sărbătoare închinată Nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos, care mai este și numită și mama sărbătorilor creștine, prin ea făcându-ni-se cunoscută taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută.
Evidențiind măreția și importanța acestui praznic, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că ceea ce patriarhii Vechiului Testament au așteptat cu mare dor, ceea ce proorocii au prezis și drepții au dorit să vadă s-a împlinit în ziua de astăzi. De aceea, să ne bucurăm și să ne veselim, iubiților(Sf. Ioan Gură de Aur - Predici la Duminici și sărbători), pentru că Fiul lui Dumnezeu a venit în lume, așa cum mărturisim în Crez, pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire.
Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan ne arată că, la plinirea vremii, Cuvântul trup S-a făcut și S-a sălășluit între noi, plin de har și de adevăr(Ioan I, 14), iar Sfântul Apostol Pavel exclamă plin de uimire: Cu adevărat, mare este taina dreptei credințe: Dumnezeu S-a arătat în trup(1 Timotei III, 16).
Domnul Iisus Hristos a venit în lume, cum se spune într-un preafrumos colind, să Se nască și să crească , să ne mântuiască, dar nu fără voia noastră. Mântuirea nu este o lucrare unilaterală numai din partea lui Dumnezeu, nici numai un rezultat al voinței și puterii omului, ci o lucrare divino-umană, un rod al întâlnirii harului Dumnezeiesc cu credința și cu faptele bune ale omului( Vasile Coman Cuvinte pentru suflet).
Iubiți
credincioși,
Iată
bucuria cea mai mare a Crăciunului, pe care, în noaptea cea sfântă, Îngerul
Domnului a binevestit-o păstorilor ce se minunau de cântarea pe care o auzeau
deasupra staulului în care S-a născut Pruncul Iisus. Căci, ,,în ținutul acela erau păstori stând pe câmp și făcând de strajă
noaptea împrejurul turmei lor. Și, iată, îngerul Domnului a stat lângă ei slava
Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Dar
îngerul le-a zis: Nu vă temeți, căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi
S-a născut, azi, Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Și
acesta vă va fi semnul: Veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle. Și,
deodată, s-a văzut, împreună cu
îngerul mulțime de oștire cerească, lăudând pe Dumnezeu și zicând: Slavă întru
cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire !(Luca II,
8-14)
Sfântul Teodor Studitul
ne prezintă în cuvinte alese măreția bucuriei acestui praznic, zicând: ,,Bucurie ca aceasta nu s-a făcut de când este lumea căci Fiul lui Dumnezeu a
venit la noi, nu ca în vremea veche prin prooroci, care prooroceau părinților
noștri prin pi1de, ci, prin nașterea cea din Fecioară venind, S-a arătat nouă față către față. Nu este nici un lucru
mai fericit și mai mântuitor între neamuri decât acesta. Aceasta
este minunea cea mai înaltă decât toate minunile pe care
le-a făcut Dumnezeu de la începutul lumii(Cuvinte duhovnicești).
Dreptrnăritori creștini,
Prin întruparea
Fiului lui Dumnezeu, ,,Care S-a smerit Pe
Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe
Cruce,(Filipeni II, 8) prin
Învierea și Înă1țarea la cer s-a arătat iubirea cea fără de margini a lui
Dumnezeu față de oameni.
Prin păcatul lui Adam, toți ne-am
supus păcatului și morții. Prin Întruparea Lui Hristos, nu mai suntem robi ai
păcatului, ci frați cu Mântuitorul, prin Care am redobândit nemurirea. Sfăntul
Grigorie de Nyssa spune: ,,Dumnezeu S-a dezbrăcat pe Sine, ca să imbrace
omenitatea sfâșiată de patimi. Fiul lui Dumnezeu S-a golit pe Sine, a luat
chipul robului pentru ca noi oamenii să-L vedem pe Dumnezeu. S-a arătat om, El,
care, prin natura Lui, este Dumnezeu.
De aceea, și un distins predicator Bisericii noastre, cunoscănd bine Învățătura
Sfântului Grigorie de Nyssa, cu adâncă evlavie și cu credintă puternică, făcea
această precizare: ,,Cel ce este fără de
început, Se incepe; Cel nezidit, Se zidește; Cel neîncăput de cerurile
cerurilor, Se întrupează în sânul unei Fecioare; Cel ce îmbogățește, Se face
sărac.(Pr. Dr. Ștefan Slevoacă Raze din lumina lui Hristos)
FolosuL duhovnicesc al acestui praznic este mare, pentru că,
prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, ,,Care
S-a micșorat pe Sine, chip de rob luând, facându-se asemenea oamenilor(Filipeni II, 7), ne împărtășim și noi, acum, din binefacerile
dumnezeiești și continuă să se împărtășească toată lumea, până la sfârșitul
veacurilor, ca dintr-un izvor nesecat către care aleargă toți cei însetați de
mântuire. La Crăciun, nu ne oprim cu serbarea numai la evenimentul istoric al
venirii în lume a Mântuitorului, ci sărbătorim însăși Nașterea Lui în sufletele
noastre. Nu vorbim despre această minune numai la timpul trecut, ci și Ia timp
prezent, așa cum ne încredințează cântarea bisericească prin care întâmpinăm
venirea Domnului Iisus Hristos în lume, lămurindu-ne că această minune petrece în mod tainic și astăzi:
,,Hristos Se naște, măriți-L,
Hristos din ceruri, întâmpinați-L,
Hristos pe pământ, înălțați-vă,
Cântați Domnului tot pământul.
(Irmos I
Catavasii la Nașterea Domnului)
Inimile și sufletele noastre trebuie să se deschidă în aceste zile de prăznuire și să primească pe dumnezeiescul Prunc cu bucuria păstorilor din noaptea sfântă, cu cinstirea și cântarea de preamărire și de pace ale îngerilor, cu închinarea și dăruirea magilor.
La această mare sărbătoare, bisericile noastre devin pește Betleemului; aceeași înfățișare trebuie să o aibă și casele noastre.
Vorbind despre roadele duhovnicești ale Crăciunului, Prea Eericitul Părinte
Patriarh TEOCTIST spunea: ,Dumnezeiasca
Întrupare revarsă în aceste clipe daruri mântuitoare și face părtași pe toți cei ai familiei de aceste daruri dumnezeiești. Fiecare cămin
devine astfel locașul slăvit al Nașterii Domnului și fiecare suflet se învrednicește să-L primească pe Pruncul 1isus și să
fie, în felul acesta, obiectul iubirii lui Dumnezeu.( Teoctist Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române Pe treptele slujirii creștine )
Iubiți fii duhovnicești,
Astăzi, când, cu ochii credinței noastre, vedem
că ne-a răsărit ,,Soarele dreptății, să fim încredințați că ne-a izvorât și
Râul harului dumnezeiesc că ni s-au deschis înseși porțile Împărăției veșnice,
încuiate din pricina păcatului
strămoșesc, și că s-au pus temeliile
mântuirii neamului ornenesc.
De aceea, mai ales în aceste zile de
aleasă prăznuire, se cuvine să deschidem larg porțile sufletului nostru și să-L
primim pe Hristos în inimile și în viața noastră.
El a venit o singură dată în lume, ca Prunc nevinovat, să ne arate ,,calea care
duce la cer, dar, în ace1ași timp, El vrea să Se nască în chip tainic
însufletele noastre, ca să ne mântuiască.
Așadar, să ne îmbrăcăm în hainele credinței, ale dragostei de Dumnezeu și de oameni,
păzindu-ne simțirile și alungând de la noi toată patima și răutatea, ca Pruncul
Iisus să Se sălășluiască în toată ființa noastră.
Să ne rugăm Mântuitorului Hristos să ne dea
tuturor gândul cel bun pentru îndeplinirea îndatoririlor creștinești, prin
respectarea învățăturilor celor sfinte ale Evangheliei și a rânduielilor
Bisericii noastre, iar conducătorilor de țări să le dăruiască înțelepciune de a
depune strădanie necontenită pentru înlăturarea pericolelor care se abat asupra
lumii și asupra civilizațiilor, pentru statornicirea bunei înțelegeri între
popoare și religii, pentru asigurarea păcii între oameni în aceste vremuri când
duhul cel rău seamană ură și răzbunare care provoacă, cel mai adesea, războaie.
Să stăruim pentru apărarea și păstrarea
demnității familiei creștine care, în multe cazuri, este agresată sau lipsită
de cele necesare unui trai decent; de asemenea, să îndrumăm pe tieri să se
străduiască spre a fi folositori țării în care s-au născut și unde se formează
profesional, pentru că ei sunt nădejdea neamului nostru pe care trebuie să-l
refacă sub raport spiritual-moral, cu ajutorul credinței în Dumnezeu și sub
îndrumarea duhovnicească a Bisericii strărnoșești.
Să ne rugăm fierbinte la Cel ce S-a născut în
iesle sărăcăcioasă ca pacea Betleemului cântată de îngeri să răsune și acum în
lumea întreagă: Slava întru cei de sus
lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire (Luca II, 14)
Acest imn ne cheamă pe toți să întămpinăm pe
dumnezeiescul Prunc cu inimi curate, cu
credință tare, cu nădejde
puternică și cu dragostea pe
care o datorăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care așteaptă de la noi să
trăim în bună înțe1egere, iubindu-ne unii pe alții, respectând învățăturile
ce1e sfinte ale Bisericii, în care să rămănem statornici, pentru că în
afară de Biserică nu este mântuire.
Împreună cu Sfântul Apostol Pavel, Vă îndemnăm:
,,Bucurați-vă, desăvârșiți-vă,
mângâiați-vă, fraților; fiți uniți în cuget, trăiți în pace, și Dumnezeul
dragostei și al păcii va fi cu voi(II
Corinteni XIII, 11).
Cu
aceste povățuiri de zidire sufletească, Vă dorim Ca sărbătorile Nașterii
Domnului 2001, ale Anului Nou 2002 și ale Bobotezei să le petreceți în
pace, cu împliniri și bucurii duhovnicești și cu sănătate.
Cel ce în peșteră S-a născut și în iesle S-a
culcat pentru a noastră mântuire, Hristos Adevăratul Dumnezeul nostru să ne
mântuiască pe noi toți! Amin!
|
Despre noi
|
Imagini/Icoane
|
Paterich
|
Predici
|
Sfaturi
|
Rugaciuni/Acatiste
|
Program liturgic
|
Pastorale
|
Ajutor pentru Biserică
|
Poșta electronică
|
Link-uri ortodoxe
|
F O R U M / G R O U P
|
Calendar ortodox
|
Motoare de căutare
|
Sf. Vasile - blog
|
Avizier parohial
|